Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat joi, într-o ședință extraordinară, un proiect de lege care interzice cumularea pensiei speciale sau militare cu salariul încasat din sectorul public. Măsura face parte din eforturile de reformă administrativă și eficientizare a cheltuielilor bugetare, fiind trimisă Parlamentului cu cerere de dezbatere în procedură de urgență.
Alegerea obligatorie între pensie și salariu
Inițiativa legislativă vizează în principal funcționarii și personalul contractual care beneficiază de pensii de serviciu și care doresc să rămână în activitate în instituțiile statului. Conform noilor reglementări, acești angajați vor trebui să facă o alegere: fie să păstreze postul la stat și să accepte o reducere drastică a pensiei, fie să se retragă din activitate și să încaseze pensia integrală.
Premierul a explicat motivele care au determinat adoptarea acestei măsuri în contextul actual. Conform declarațiilor sale, problema cumulării pensiei cu salariul reprezintă o inechitate majoră în sistemul bugetar, în special atunci când instituțiile trebuie să reducă personal. Decizia reflectă principiul conform căruia cei care dispun de alte surse de venit sigure ar trebui să fie primii care să se retragă, lăsând locurile de muncă pentru persoane care depind exclusiv de salariu pentru a-și întreține familiile.
Penalități financiare pentru cei care rămân în activitate
Mecanismul de implementare prevede că funcționarii care aleg să continue munca în sector vor fi obligați să renunțe la 85 la sută din cuantumul pensiei loro. Ei vor păstra salariul integral și doar o mică parte din veniturile de pensionar, ceea ce reprezintă o penalitate financiară substanțială. Potrivit estimărilor oficiale, această măsură ar urma să genereze economii semnificative în bugetul de stat și să creeze spațiu fiscal pentru creșteri salariale viitoare în administrație.
Ministrul interimar al Muncii a sprijinit cu tărie adoptarea legislației, criticând faptul că acest proiect a fost neglijat în trecut. El a subliniat că această problemă a fost pus deoparte în ani anteriori, iar noua administrație a făcut-o prioritate prin includerea ei în agenda de reformă imediată. Potrivit acestuia, masurile sunt necesare pentru a face ordine în administrația publică și pentru a elimina practici considerate inechitabile.
Blocarea transferurilor și detașărilor în administrație
Pe lângă reglementarea pensiilor, Guvernul a luat și alte măsuri conexe de reorganizare a aparatului administrativ. Executivul a hotărât să blocheze temporar transferurile și detașările între instituții, o decizie care vizează să stopeze practica prin care anumite persoane erau angajate în primării cu intenția de a fi ulterior detașate rapid în funcții importante din administrația centrală sau în domeniul diplomatic, ocolind astfel procedurile normale de concurs pentru ocuparea posturilor vacante.
Această practică era considerată problematică deoarece permite ocolirea mecanismelor de selecție transparente și poate avantaja anumite persoane pe baza relațiilor politice mai mult decât pe baza competenței profesionale. Blocarea detașărilor se dorește a fi o măsură temporară, suficientă pentru reevaluarea procedurilor și implementarea unui sistem mai riguros de ocupare a posturilor.
Excepții prevăzute de noua legislație
Legea include totuși anumite excepții importante care nu vor fi supuse acestor restricții. Aleșii locali, persoanele cu mandate constituționale și o parte din cadrele didactice vor rămâne exceptate de la obligația de a alege între pensie și salariu. Această decizie reflectă recunoașterea unor circumstanțe particulare și a rolurilor speciale ale acestor categorii în cadrul administrației publice.
Pentru sistemul de învățământ preuniversitar, o abordare mai treptată a fost adoptată. Cumulul pensiei cu salariul va mai fi permis până la finalul anului 2026, oferind astfel timp instituțiilor de învățământ și persoanelor implicate să se adapteze la noile cerințe. Această perioadă de tranziție este considerată necesară pentru a asigura continuitatea în sectorul educației și pentru a permite planificarea resurselor umane în conformitate cu noile reguli.
Context politic și implicații mai largi
Contextul politic actual a făcut ca această măsură să dobândească o semnificație aparte. Într-o perioadă marcată de tensiuni și dezacorduri în coaliția guvernamentală, adoptarea unei reforme administrative majore demonstrează o anumită determinare a executivului de a implementa politici care, în viziunea sa, sunt necesare pentru buna funcționare a statului. Măsura a fost prezentată ca parte a unui efort mai larg de a cura sistemul public de practici considerate nepotrivite și ineficiente.
Analiza efectelor economice ale acestei legi este complexă. Pe de o parte, reducerea cheltuielilor cu pensiile cumulate ar trebui să genereze economii bugetare. Pe de altă parte, măsura ar putea determina unele persoane să se retragă mai devreme din administrație, ceea ce ar putea afecta continutul de cunoștințe și experiență în anumite domenii. Impactul real va depinde de cât de mulți funcționari vor alege să se pensioneze comparativ cu cei care acceptă reducerea pensiei.
Parlamentul urmează să dezbată proiectul în ședințele următoare, cu o procedură de urgență care va accelera procesul legislativ. Măsurile preconizate sunt parte din agendă mai largă a reformei administrației publice și vor fi urmărite cu atenție atât de specialiștii în politici publice, cât și de angajații din sector care vor fi direct afectați de noile reglementări.
