Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat oficial că, în cel mult 11 luni, cardul de sănătate va fi scos din uz. Gata. De la medicul de familie până la spital și laboratorul de analize, singurul document necesar va fi Cartea Electronică de Identitate. E o schimbare care nu e doar tehnică — în spate există o problemă de fraudă pe care statul recunoaște că nu a putut-o ține sub control, una peste alta.
Cadrul legal se sprijină pe două acte normative deja în vigoare: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români, modificată ulterior pentru a include Cartea Electronică de Identitate, și Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care reglementează cardul național de asigurări. Vreo modificare a documentului de validare a serviciilor medicale necesită, în realitate, o decizie a Consiliului de Administrație al CNAS și apoi actualizarea contractelor-cadru cu furnizorii de servicii medicale. Un proces birocratic. Asta explică termenul de 11 luni.
Un sistem cu probleme încă de la lansare
Cardul de sănătate a fost introdus prin OUG nr. 180/2014. Obligatoriu din 2015, după mai multe amânări succesive cauzate de infrastructura informatică insuficient pregătită. Încă din primii ani, Curtea de Conturi a semnalat în rapoartele sale anuale nereguli în decontarea serviciilor medicale, inclusiv consultații înregistrate în sistem pentru pacienți decedați sau pentru persoane care nu se prezentaseră fizic la cabinet. În 2019, DNA a instrumentat un dosar care vizau o rețea de clinici private din mai multe județe — acuzate că decontau servicii fictive folosind date de pe carduri copiate. Decizia CNAS vine ca o recunoaștere. Infrastructura actuală a cedat în fața unui tip de fraudă pe care soluțiile tehnice aplicate nu l-au eliminat niciodată.
Cartea Electronică de Identitate există deja în circulație și are un cip cu date biometrice, capacitate de semnătură electronică și verificare automată la frontieră. CNAS vrea să folosească același cip pentru validarea serviciilor medicale, eliminând cardului de sănătate ca document separat. Nici nu e nevoie de buletinul nou — dacă ai deja cardul electronic, ești pregătit.
Ce fraudă a grăbit dispariția cardului de sănătate
Președintele CNAS, Horațiu Remus Moldovan, a vorbit direct. „Au existat furnizori de servicii medicale care consideră acești bani din sănătate ca fiind ceva ce li se cuvine fără să muncească. Cardurile s-au clonat și s-au decontat servicii fictive.” Declarația asta confirmă public ceea ce pacienții și auditorii interni semnalau de ani buni: frauda medicală organizată a costat sume pe care statul nu le-a niciodată centralizat și publicat oficial.
Noua platformă informatică a CNAS introduceți analize de risc în timp real — asta e chestia care schimbă jocul. Fiecare decontare va fi verificată automat înainte de aprobare, nu după (și stai, asta-i o noutate). Tot la fel, imediat după o consultație sau o analiză, pacientul va primi un SMS sau e-mail cu data, ora și suma exactă pe care statul a plătit-o în numele lui. Pacienții devin, de fapt, un strat suplimentar de verificare — dacă primești o notificare pentru o consultație la care nu ai fost, ai cale directă de a semnala frauda. Platforma va include și o funcție de feedback prin care pacientul poate evalua calitatea actului medical primit. O noutate absolută în sistemul public românesc, să zicem.
Cum au reacționat furnizorii și asociațiile de pacienți
Reacțiile din sistem sunt, deocamdată, prudente. Furnizorii privați de servicii medicale au cerut termene mai lungi și sprijin tehnic pentru adaptarea softurilor de gestiune a cabinetelor — clasic, pentru genul ăsta de tranziții. Asociațiile de pacienți au salutat în principiu transparența promisă prin notificările automate. Dar au ridicat semne de întrebare: ce se întâmplă cu persoanele vârstnice care nu dețin încă buletin electronic? Cine le ajută în absența unui plan de tranziție clar pentru categoriile vulnerabile? Ministerul Sănătății nu a emis până acum punct de vedere oficial separat.
Ce urmează concret
Termenul asumat de CNAS e de aproximativ 11 luni pentru finalizarea tranziției, ceea ce plasează data-limită în prima jumătate a anului 2026. Până atunci, CNAS trebuie să finalizeze platforma informatică, să actualizeze contractele și să obțină modificările legislative necesare. Românii care nu au buletin electronic ar face bine să verifice din timp procedura de obținere la serviciile județene de evidență a populației — cozile s-ar putea lungi considerabil. Rămâne de văzut dacă sistemul informatic va fi pregătit la timp sau dacă vom asista, din nou, la o amânare care costă.
